Scrisoarea III (secolul XXI)
Iată vine-un Jeep pe stradă cu un girofar pe el,
Baiazid stătea în dreapta şi rosti către şofer:
“Sper că Mircea să ajungă, să nu-ntarzie din nou.
Ia vezi daca-a tras maşina lângă gura de metrou…”
“-N-a venit, Măria Ta, zise el privind în jur…”
“-Şi mi-a zis că fix la 12 ne vedem lângă Carrefour”.
Aşteptând vreo 5 minute îşi pierdu orice răbdare,
Şi trimite bodiguarzii să se uite prin parcare
La un semn (curbă la dreapta), se opreşte un X5.
Şi din el coboară Mircea, în bermude şi opinci.
Printre turci porni agale, şi privindu-i cu nesaţ,
Le-arată un “Sony Vaio”, care-l ţine la subraţ.
Agitat , la el în Jeep, şi-mbracat tot în civil,
Baiazid nu mai rezista şi îl sună pe mobil:
“-Tu eşti Mircea?”…”-Da-mparate, am uitat să îţi dau bip,
Dar am stat mult la Rovine, era coada la Agip.
Nici n-am nimerit din prima, că nu vin aici prea des,
Şi-am luat-o şi pe centura, îndrumat de GPS.
Acum am parcat maşina. Unde eşti?, că vin la tine…”
“-Sunt la mine în maşină şi te văd, te-ndrepti spre mine”.
Şi de-ndată ajunse Mircea şi urcă la turc în jeep.
Şi-ncepu să îi explice că nu vrea, cu nici un chip
Să îşi strângă întreaga oaste la Rovine în câmpii,
Şi să lupte pan’ la moarte cu ai turcului spahii.
“-Baiazide, ştii că-i criză, şi-acum viaţa-i foarte grea,
Mă gândeam ca să ne batem,… dar la “Heroes” în reţea.
Sau în loc să cucereşti, cu armate-al meu popor,
Nu ai vrea, dacă ai wireless, să jucăm “conquiztador”?
“-Cum când turcii-mi sunt în vamă , şi-am venit din Istanbul,
Tu nu vrei ca să ne batem, că nu ţi se pare “cool”?
Eu nu-s disperat ca tine să stau nopţi întregi pe net,






