Archive for the ‘Ganduri’ Category

Locul unde nu s-a intamplat nimic…

Clipa de clipa, timpul ce se scurge lasa o urma in noi…Mai adanca sau superficiala, ea ramane. Ajutandu-ne sa ne descoperim…sa ne cunoastem pe noi insine mai bine, chiar daca nu neaparat si mai placut. Contactul cu oamenii, indiferent de calitatea si calitatile lor, ne intorc privirea catre noi, catre interiorul nostru, ca intr-o oglinda. [...]

More »

Împodobirea unei zile

Împodobirea unei zile
de George Ţărnea
Va-mbătrâni şi-această zi, spre seară,
Pierzându-se-n trecut pe scări de ceara,
Dar, pân-atunci, gândeşte-te că, poate,
Fiindu-ţi mai aproape decât toate,
Se cere-mpodobită cu iubire,
Până devine ieri şi amintire.

More »

E…a

Recitind un poem dedicat mamei si scris de mine in urma cu peste 10 ani, m-a sagetat iarasi tristetea…
De cateva luni, mai exact de prin luna iunie a  anului trecut ma rascoleste cand si cand gandul la o persoana draga mie si cu siguranta mult mai draga altora, apropiati ei, rude, familie. Cateva luni am [...]

More »

Ca un …copac!

M-am trezit! M-am trezit… frumos…ca un copac. Imi intind ramurile catre lumina si sorb…Mi-era sete! Atat de sete incat ma si mir cum de nu mi-am frant mugurii verzi ai sufletului in uscaciunea din jur. Si chiar ma intreb: de unde atata verde in mine daca lumina n-a mai fost? Ce forta nevazuta mi-a permis, [...]

More »

Lacul…

In mijlocul unui munte, umbrit de doua salcii pletoase, vechi de secole, se nascuse din framantarile naturii, un lac. La inceput, existase doar causul plin de pietris in care primele picaturi de ploaie isi gasisera loc de popas si intalnire, ca acasa. Mai apoi, ploile care nu mai conteneau isi lasara lacrimile sa se acumuleze [...]

More »

LA CONACE…

Poporul asta, far’ de tara, precum de prin zicale stii,
Avea “naduful” pe …Pacala, … putin cam prost, da`-n ghidusii …
Cu rost !
Si zice neaos poporeanul, din gura-n gura dand cu ghiers,
Ca, fie cat de tont, Pacala, …, iesind mereu cu mana goala,
Avea un … inteles …!
Si e stiuta, bine tare, povestea jalbei din protap,
Si cusma [...]

More »

Oamenii ca…muntii!

Pribeag asa cum nu ma stiai
Mi-am pierdut pasii. Venind si eu tarziu…
In urma lor.
Nesocotit asa cum nu m-ai crezut
M-am avantat spre creasta muntilor
In cautarea oamenilor
Pe care nu stiu cand…
Ii pierdusem.
Increzator in noi doi,… vechi tovarasi,
Mergeam doar eu si el.
Cu gandul meu.
El, care nu ma lasase in urma.
Mergeam dupa ei,… ei cei care ma uitasera
Sau de [...]

More »

Castelul de carton

“Proştii se plâng că nu sunt cunoscuți de suficient de mulţi oameni. Înţelepţii se plâng că nu cunosc suficient de mult oamenii.”- Confucius
Întotdeauna mi-am imaginat societatea precum un mușuroi de furnici, unde fiecare furnica are o anumită sarcină de îndeplinit şi se supune orbește regulilor comunităţii (coloniei). Furnicile navighează zilnic de la mușuroiul propriu către [...]

More »

In prag de martisor…

Pas cu pas…m-apropii tie, inger bun si rabdator,
M-as smerii, dar stii prea bine, ca-s in prag de martisor.
Si ca-n orisicare data, ma dezmierd cu-al tau suspin,
Sa te-mpac nu prea imi vine, ca mi-e teama de senin.
Stiu ca verdele-n privire si lumina, tu mi-o dai,
Si ca este loc in mine, de mai mult de-un colt de [...]

More »