Doua lucruri deosebit de importante
Nu îmi place să trimit mailuri. Când se întâmplă s-o fac înseamnă că există un anumit motiv. Dar asta nu înseamnă că această conversaţie virtuală trebuie să devină publică. Poate că exagerez sau poate că îmi place intimitatea. Cine poate să mai găsească răspunsurile perfecte în această lume care pe zi ce trece se arăta atât de lipsită de importantă şi care devine dintr-o dată cinică?
Cineva îmi amintea că abordez teme foarte complicate pe acest blog. I-am răspuns că omul este foarte complicat. A înţeles ceea ce am vrut să-i transmit iar dacă se întâmplă că părerea ta să fie sinonimă atunci a venit vremea să-ţi pui anumite semne de întrebare.
Ştiu că fericirea ne așteaptă pe toţi la colţ de stradă. Nimeni nu mai are timp s-o privească în ochi. Lucrurile se schimbă aşa de rapid încât şi sentimentul suprem a devenit greoi. Atârnă greu şi nimeni nu mai este dispus să-l înțeleagă. Ne legăn de imagini şi raţiune pe când sufletul se revoltă constant. Da, aceasta este viaţa, poate a mea sau a ta dar semnalul de alarmă a fost tras. Cine l-a auzit, până la urmă?
Ai citit aceste rânduri şi sunt sigur că nu ai înţeles mare lucru dar după cum spunea un prieten, nu tot ceea ce nu vezi înseamnă că nu există.Viaţa, însă, da!
Marylina
14 Nov, 2009
Un lucru e exagerat atunci cand reactia e exagerata, in caz contrar e vorba despre intimitate.
Take it slow, prea multe ganduri concentrate in tine, ai incercat sa le diseci putin in ultima perioada? sau stai macar putin departe si priveste-le asa, panoramic
Orator
14 Nov, 2009
o sa te ascult de data asta