Braila: Orasul trist

În ultima perioadă am tot auzit diverse povesti despre Brăila. Unii vorbesc despre istoria oraşului, cum că Brăila a fost odată ca niciodată un oraş prosper şi civilizat. Istoria este istorie iar prezentul mult mai dramatic decât şi-l poate închipui cineva. Brăila este un oraş trist în ciuda istoriei sale, un oraş de provincie în care locuitorii se mulțumesc exact cu cât li se oferă, cu nimic!

Nu este important dacă autoritățile locale nu au deszăpezit drumurile, nu contează dacă mizeria zace la fiecare colţ de stradă şi se pare că nu interesează pe nimeni dacă trotuarele sunt pline de gheață. Fraierii plătesc taxe şi impozite iar autoritățile locale îşi continuă somnul de frumusețe. Ştiam că romanul este genul de om căruia îi place să plece capul, să accepte orice firmitură îi este servită şi se mulțumește uneori cu gândul că într-o zi o să fie bine şi pentru el, însă, până atunci hai să ne rupem picioarele pe trotuarele pline de gheaţă sau să ne buşim mașinile prin nămeții de pe șosele.

Suntem proşti pentru că plătim taxe şi impozite şi unii îşi bat joc de banii publici. O să vină vară, o să se topească zăpadă, gunoiul o să rămână acolo unde este iar viaţa noatra continua ca şi cum nimic nu s-a întâmplat. Sunt mândru pentru că trăiesc într-un oraş ca Brăila, în care oamenii au ţeluri mărețe, ignorând cu desăvârșire tot ceea ce se petrece în jurul lor.