Cultura de la ora cinci
Niciodată nu mi-au plăcut oamenii care pun întrebări. Pentru că răspunsul, uneori, poate să fie mai mult decât evaziv iar întrebarea îşi pierde sensul. Dar hai să discutăm despre mass-media, despre funcțiile pe care le îndeplinesc sau trebuia să le îndeplinească într-o ţară care se vrea mai mult decât democrată.
De ce avem știrile de ora cinci? De ce cele mai oribile crime se întâmplă în România şi sunt difuzate la televizor? Există mai multe puncte de vedere iar oamenii, ca şi noi, cu toate că urmăresc aceste mizerii pe care le servește presa cu mare fast, când vine vorbă să-şi dea arama pe faţă nu îşi mai aduc aminte de ziua de ieri. Ştiu că este ciudat să-i urmărești pe ceilalți cum se omoară sau poate cum au comis una dintre cele mai mari atrocități.
Şi atunci de ce ne mai plângem ca poporul roman a renunţat la cultură cu desăvârșire (când a avut-o?)? Din ce cauză încercam să găsim răspunsul la o întrebare, care parcă a devenit fundamentală, care parcă nici nu mai vrea să ne pună pe gânduri: “Unde a dispărut cultura romanului?”.
În club sau poate a furat-o un manelist mai distrat. Sau de ce să nu presupun că romanul a renunţat la cultura în favoarea maşinilor, banilor şi a femeilor. Până la urma valoarea nu se măsoară în kilogramele de cărţi citite ci în numărul femeilor cunoscute, în patul tău sau al lor. În acest sens aş putea să înţeleg dacă mi-ai spune că ultima carte pe care ai citit-o se intitula Alina şi nu ai inţeles-o deloc.
Cultura noastră, a ta sau poate a mea este un fir de aţă pe care o bătrână chioară încearcă s-o bage în acul cel vechi, ruginit de vremea care s-a năpustit asupra sa. Cultura romanului s-a cumpărat la magazin, pe cartela iar apoi a devenit un lucru pe care trebuia să-l ascuzi în pod.
De ce ai mai avea nevoie de cultură când tu ai o blondă lângă tine iar banii parcă nici nu mai au valoare?
